Alternativa

1. A avea o casa mare si frumoasa sau a avea in schimb, o casa cu 2 sau cel mult 3 camere dar in schimb sa ma bucur de viata?
2. A avea un Lamborghini sau un Maseratti, sau a avea in schimb o masina de familie sau de vacanta, denumire pentru cei necasatoriti, suficient de incapatoare, astfel incat sa incapa toate bagajele in ea si sa aiba suficiente locuri pentru toata familia?
3. Sa ai un job un bine platit dar sa fie stresant la locul de munca, sau alternativa de a-ti face ce place, dar in schimb sa nu beneficiezi de foloase materiale suficiente?

Concluzia: Sa traim putin si bine sau mult dar prost?

Traim o viata, ne bucuram de toate lucrurile ce ne inconjoara, de oamenii din jurul nostru, de iesirile cu prietenii, de concediul planuit cu migala de-a lungul anului, de micile vacante din jurul Craciunului si a Pastelui, de bucuriile mici ale vietii pe care adesea le ignoram. Visam la un ``palat de clestar``, visam la printul pe un cal alb ( pe o masina ultimul tip ), dar si la bunastarea noastra financiara.
Si totusi, daca in final, toate aceste lucruri tot nu mai conteaza? Daca vom trai bine, vom fi mai fericiti?
Da, dar sper, ca toate aceste lucruri pe care le putem avea, sa nu ne faca sa devenim niste egoisti!
Dar si daca intr-o zi va veni o inundatie sau un incendiu, care sa ne faca sa pierdem intr-o singura zi agoniseala de o viata?
Oare nu ar fi mai bine sa ramanem doar la la simpla casuta cu 2 sau 3 camere si la micuta masina de familie? In schimb, am avea prietenii cu care sa ne petrecem tot timpul.
Dar daca le-am avea pe toate in acelasi timp? Si casuta, si masina, si piscina? Si un cont in banca de cat mai multi euro? Ei, voi ce ziceti?
Dar am o mare dezamagire pentru dumneavoastra, in cazul in care ati raspuns da: cand esti mort, cand ajungi la capatul drumului, iti dai seama ca in final, chiar nimic nu mai conteaza; nici vila, nici piscina, nici ..., si nu mai zic nimic ca iar ma repet si nu-i frumos. Nu luam nimic dincolo cu noi. Nu ca nu am avea, dar nu putem.
Cand eram mica copila pe langa poalele mamei, visam adesea noaptea, ca geseam o multime de bani sau ca cineva imi daruieste o multime de bani fara a-mi cere nimic in schimb, dar din pacate, dimineata observam ca nu ii am si ma suparam foarte tare, dar nu intelegeam de fapt ca visele sunt, de altfel numai vise, pe cand realitatea e cu totul alta. Imi parea foarte rau ca nu puteam transforma visele in realitate. Imi doream ca macar banii sa devina ai mei.
Cam asa e si cu clipa mortii. Pe patul de moarte, atunci cand stii ca totul s-a sfarsit, ca nu mai ai nici o cale de a a te intoarce la locurile pe care le stiai deja ratacite sau pierdute, iti dai seama ca tot pentru ce ai muncit o viata va ramane acolo pe pamant. Dar totusi, surprinzator sau poate nu, nu asta te deranjeaza cel mai tare, ci faptul ca nu poti sa ii iei pe cei dragi cu tine, dar macar te consolezi cu faptul de a sti, ca acolo sus, ii vei intalni pe cei dragi, pe cei care au plecat inaintea ta si pe care stii cu siguranta ca i-ai intalnit candva.
Dar acum e randul tau sa preiei ``stafeta``. Ei, ce zici, te vei descurca? Ce va fi mai important in viata de apoi, familia si prietenii sau bunurile materiale?
Concluzia: ... ??? Ce e mai bine? Luxul si ignoranta sau o viata fericita alaturi de prieteni? Ei, voi ce alegeti? Astept raspunsurile voastre!
Eu visez la o casa mare si frumoasa, cu sau fara piscina, dar si la o familie numeroasa, ma refer nu numai la membrii ei, ci si la acumularea de sentimente bune ce ne inconjoara. Imi mai doresc si un job bine platit si in care sa fac ce imi place, sau daca nu, macar un mic salariu care sa imi ofere cat de cat un trai decent.
Hmm, oare ce ar fi mai bine sa aleg? Care dintre cele doua? Luxul sau saracia?